2011_04_14 Maastricht 94 MRICat de departe pot merge oamenii de stiinta pentru a studia si, implicit, a intelege creierul uman? In 1955, creierul lui Albert Einstein a fost prelevat de catre Thomas Stoltz Harvey, medicul care a efectuat autopsia celebrului geniu al stiintelor exacte, la aproximativ sapte ore de la decesul acestuia. La acea vreme s-a descoperit cu ochiul liber ca, in cazul lui Einstein, lobii creierului responsabili cu vorbirea erau mai mici, in vreme cei lobii corelati cu analiza numerelor aveau dimensiuni mai mari.

 

Astazi, la 56 de ani de la moartea lui Albert Einstein, cercetarile asupra creierului uman sunt facute cu aparaturi extrem de sofisticate, fara a mai fi necesara prelevarea organului in cauza. De exemplu, expertii medicali ai Universitatii Maastricht din Olanda au comandat in acest sens trei dispozitive de imagistica medicala cu rezonanta magnetica, impreuna cu intregul set de utilitati necesare unui laborator dedicat.

 

Cele trei scannere MRI care urmeaza a fi instalate in incita Universitatii Maastricht sunt de 3 Tesla, de 7 Tesla si unul de 9.4 Tesla. Daca scannerul cu camp magnetic de 7 Tesla este folosit aproape exclusiv pentru programele de cercetare, specialistii implicati in demersul stiintific din Maastricht asteapta ca scannerul MRI de 9.4 Tesla sa faca lumina asupra functionalitatii creierului uman.

 

Deloc imposibil, proiectul Brains Unlimited din cadrul Maastricht Brain Imaging Center (M-BIC) urmarireste cauzele care duc la aparitia unor boli precum Alzheimer, Parkinson, epilepsia si procesul de crestere a tumorilor. Informatiile preluate vor fi utilizate in generarea de noi tratamente, mai eficiente, asupra bolilor amintite

 

Proiectul Brains Unlimited este condus de Prof. Dr. Rainer Goebel si beneficiaza de o finantare a Uniunii Europene, a administratiei provinciei olandeze Limburg si a municipalitatii din Maastricht.

Comentariul tau

Email-ul tau nu va fi publicat. Numele si email-ul sunt obligatorii.

trimite