Cum ar fi ca edilii din Bucuresti sa decreteze un plan de reducere cu 75% a emisiilor de dioxid de carbon pana in 2020? Iata o intrebare pentru care Primaria Capitalei a gasit cateva solutii: schimbarea aproape integrala a parcului de autobuze si troleibuze cu unele noi, care consuma mai putin combustibil si implementarea unor proiecte de creare a catorva cordoane forestiere in jurul acestui oras, pentru un aer mai curat. Adica raspunsuri clare, dar cam timide. Cel putin in comparatie cu celelalte orase incluse in Indexul Verde al Oraselor din Europa, elaborat de Economist Intelligence Unit (EIU) si prezentat de Siemens la Copenhaga, in cadrul COP15.
Spre deosebire de Bucuresti, Copenhaga a stabilit deja un plan ambitios de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Cum? Taxe mari pentru achizitiile de automobile. Transport in comun care functioneaza eficient, desi strazile din capitala daneza sunt congestionate din cauza traficului din zilele lucratoare. Mai multe pasaje pietonale Si 317 km de alei pentru biciclisti. Astfel, edilii din Copenhaga intentioneaza sa reduca emisiile de dioxid de carbon cu 75% pana in anul 2020 si in acelasi timp sa faca din aceasta capitala orasul cu cei mai multi biciclisti din Europa.
Daca exemplul danez suna imposibil pentru o capitala precum Bucuresti, iata ce s-a intamplat in Liubliana: adminsitratia capitalei slovene a autorizat un proiect ‘Park-and-Ride’. Adica iti parchezi masina intr-una dintre cele doua parcari cu capacitate de 400 de automobile, la intrarea in Liubliana, iar in banii pe care ii dai pe tichetul de parcare ai inclus si bilet de autobuz pentru a te putea deplasa catre centrul orasului.
Autobuzele care fac legatura dintre aceste parcari limitrofe si centrul orasului circula cu o frecventa de 12-30 de minute. Succesul acestui proiect a fost suficient de convingator pentru autoritatile slovene, astfel incat au autorizat amenajarea inca unei parcari in 2010, de aceasta data cu o capacitate de 1.300 de masini.
La fel ca si Bucuresti, Liubliana apare inscrisa in Indexul Verde al Oraselor din Europa fara un standard de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pana in 2020. Dar cu sau fara un astfel de plan, slovenii doresc sa respire un aer curat, incercand sa descongestioneze traficul urban. Pentru ca se poate!
Daca in Bucuresti, sistemul de transport in comun inca necesita imbunatatiri substantiale, Stockholm este, incepand din acest an, etalonul european in acest domeniu.
Fie ca ne place sau nu, locuitorii Capitalei folosesc mai multa apa decat au nevoie. Potrivit Indexului Verde al Oraselor din Europa realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) – divizia de analiza a grupului The Economist, Bucuresti se afla pe locul 28 din totalul de 30 de capitale europene incluse in Index, cu privire la consumul de apa.
Vara este prea cald. Iarna este prea friguroasa. Strazile sunt prea aglomerate. Indiferent de sezon, orasul este prea poluat. Iata patru dintre coordonatele negative care ‘dicteaza’ standardele unei zile obisnuite in Bucuresti.
Cel mai verde brad de Craciun din lume se afla in Capitala Danemarcei! Functioneaza fara a fi bagat in priza! Amplasat in piata din fata Primariei din Copenhaga, bradul are LED-uri decorative alimentate cu energia electrica ‘fabricata’ de voluntarii care pedaleaza pe 15 biciclete medicinale pozitionate in jurul copacului.
Asemanarea dintre celebrul film din 1959 si Bucuresti este departe de a fi una intamplatoare. Pana la urma vorbim de doua comedii romantice savuroase! In prima, Tony Curtis si Jack Lemmon o curteaza cu gaguri si scene de suspans pe Marilyn Monroe. In a doua, frenetica agitatie urbana contrasteaza cu firavul spirit ecologic si impreuna curteaza o Capitala gri cu gablonturi de pastel european.
