<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>HitechPedia &#187; China</title>
	<atom:link href="http://www.hitechpedia.ro/tag/china/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.hitechpedia.ro</link>
	<description>Blog de inovatie si tehnologie</description>
	<lastBuildDate>Wed, 08 Sep 2010 12:53:30 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.5</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Velaro D sau cum sa zbori cu 320 km/h pe calea ferata!</title>
		<link>http://www.hitechpedia.ro/velaro-d-sau-cum-sa-zbori-cu-320-kmh-pe-calea-ferata/1656.html</link>
		<comments>http://www.hitechpedia.ro/velaro-d-sau-cum-sa-zbori-cu-320-kmh-pe-calea-ferata/1656.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Aug 2010 13:42:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hitechpedia</dc:creator>
				<category><![CDATA[Efectele globalizarii]]></category>
		<category><![CDATA[2011]]></category>
		<category><![CDATA[aer conditionat]]></category>
		<category><![CDATA[aluminiu]]></category>
		<category><![CDATA[Autostrada Soarelui]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[calea ferata]]></category>
		<category><![CDATA[China]]></category>
		<category><![CDATA[Constanta]]></category>
		<category><![CDATA[Deutsche Bahn]]></category>
		<category><![CDATA[litoral]]></category>
		<category><![CDATA[Mamaia]]></category>
		<category><![CDATA[Mangalia]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Neagra]]></category>
		<category><![CDATA[microbuze]]></category>
		<category><![CDATA[Navodari]]></category>
		<category><![CDATA[Neptun]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Spania]]></category>
		<category><![CDATA[statiunile de pe litoral]]></category>
		<category><![CDATA[supertrenuri]]></category>
		<category><![CDATA[temperatura ridicata]]></category>
		<category><![CDATA[Velaro]]></category>
		<category><![CDATA[Velaro D]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hitechpedia.ro/?p=1656</guid>
		<description><![CDATA[<a href=http://www.hitechpedia.ro/velaro-d-sau-cum-sa-zbori-cu-320-kmh-pe-calea-ferata/1656.html><img src=http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/08/Deutsche-Bahn-225x162.jpg class=imgtfe hspace=5 align=left width=90  border=0></a>Sa mergi cu trenul de la Bucuresti la Constanta este o adevarata aventura! Uiti instantaneu de visul de a-ti intinde sezlongul pe bucatica de plaja cea mai lipsita de gunoaie si de a te imbaia in cea mai albastra particica din Marea Neagra. Sa fie la Mamaia? Navodari? Merita sa strabati cativa kilometri in plus [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"><img class="alignleft size-medium wp-image-1657" src="http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/08/Deutsche-Bahn-225x162.jpg" alt="Neuer Superzug für Deutschland: Siemens baut Nachfolger des ICE" width="225" height="162" />Sa mergi cu trenul de la Bucuresti la Constanta este o adevarata aventura! Uiti instantaneu de visul de a-ti intinde sezlongul pe bucatica de plaja cea mai lipsita de gunoaie si de a te imbaia in cea mai albastra particica din Marea Neagra. Sa fie la Mamaia? Navodari? Merita sa strabati cativa kilometri in plus pana la Neptun sau Mangalia? Oricare ar fi alegerea ta, evita sa poposesti in Costinesti! Hai sa revenim la tren. Am avut neplacuta surpriza de a calatori de la Constanta la Bucuresti. Trecem cu vederea aglomeratia din vagoane. De indata ce trenul s-a pus in miscare, temperatura ridicata si-a intrat in drepturi. Geamurile sigilate, aer conditionat prea slab pentru a avea vreun efect. Durata calatoriei: patru ore.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"><span id="more-1656"></span> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">Pana cand vom putea zbura pe caile ferate romane cu viteze de peste 200 km/h si in conditii civilizate, nu avem altceva ce face decat sa suportam supliciul estival al garniturilor reconditionate si defectate de criza. Sau sa ne inghesuim la microbuze. Ori, pentru norocosi, sa ne exersam rabdarea cu masinile personale, pe Autostrada Soarelui, catre statiunile de pe litoral.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">Contrar aparentelor, tehnologii pentru optimizarea transportului feroviar exista si sunt puse in aplicare. Nu ne referim doar la sine, ci si la trenurile propriu-zise. De exemplu, nemtii vor putea calatori incepand cu finele lui 2011 cu cel mai nou supertren din lume. Denumit Velaro D, acest tren face parte dintr-o gama de garnituri care opereaza in Spania, China si Rusia. Fiecare dintre aceste trenuri poate rula cu o viteza maxima de 320 km/h. Deutsche Bahn a comandat 15 astfel de trenuri de mare viteza, fiecare cu cate opt vagoane.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">Fiecare vagon Velaro D este fabricat din profile de aluminiu sudate intre ele, pentru o rezistenta cat mai optima la vitezele ridicate cu care circula acest tren si o durabilitate potrivita pentru folosirea pe timp indelungat. Revenind la crunta realitate feroviara autohtona, deocamdata nu putem decat sa visam la astfel de garnituri. Important e ca exista si, cu voia guvernantilor, poate vom ajunge si noi sa calatorim prin tara noastra draga cu asemenea trenuri, fara opriri deranjant de lungi la Faurei, Ciulnita sau Lehliu Gara.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hitechpedia.ro/velaro-d-sau-cum-sa-zbori-cu-320-kmh-pe-calea-ferata/1656.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>20 de lucruri pe care nu le stiai despre energia solara</title>
		<link>http://www.hitechpedia.ro/20-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-energia-solara/1621.html</link>
		<comments>http://www.hitechpedia.ro/20-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-energia-solara/1621.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 02 Aug 2010 12:17:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hitechpedia</dc:creator>
				<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[2011]]></category>
		<category><![CDATA[asfalt incins]]></category>
		<category><![CDATA[avertismente meteorologice]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[Cabestan]]></category>
		<category><![CDATA[Cabestan Sol Invictus]]></category>
		<category><![CDATA[canicula]]></category>
		<category><![CDATA[ceas elvetian]]></category>
		<category><![CDATA[centralele nucleare]]></category>
		<category><![CDATA[China]]></category>
		<category><![CDATA[coasta Marii Negre]]></category>
		<category><![CDATA[consumul anual de electricitate]]></category>
		<category><![CDATA[Covaci Solar Park]]></category>
		<category><![CDATA[Desertec]]></category>
		<category><![CDATA[Dezhou]]></category>
		<category><![CDATA[Dobrogea]]></category>
		<category><![CDATA[Duke University]]></category>
		<category><![CDATA[electricitate]]></category>
		<category><![CDATA[energia solara]]></category>
		<category><![CDATA[energie electrica]]></category>
		<category><![CDATA[euro]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[gigawati]]></category>
		<category><![CDATA[Hamburg]]></category>
		<category><![CDATA[Italia]]></category>
		<category><![CDATA[megawati]]></category>
		<category><![CDATA[module fotovoltaice]]></category>
		<category><![CDATA[module solare]]></category>
		<category><![CDATA[nordul Africii]]></category>
		<category><![CDATA[olmedilla]]></category>
		<category><![CDATA[olmedilla de alarcon]]></category>
		<category><![CDATA[Olmedilla Photovoltaic Park]]></category>
		<category><![CDATA[Oltenia]]></category>
		<category><![CDATA[pamant]]></category>
		<category><![CDATA[panouri fotovoltaice]]></category>
		<category><![CDATA[parc de energie solara]]></category>
		<category><![CDATA[parc fotovoltaic]]></category>
		<category><![CDATA[pe litoral]]></category>
		<category><![CDATA[photovoltaic park]]></category>
		<category><![CDATA[planete]]></category>
		<category><![CDATA[platforma de energie solara]]></category>
		<category><![CDATA[platforma energetica]]></category>
		<category><![CDATA[prima centrala de energie solara]]></category>
		<category><![CDATA[primul ceas elvetian]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sahara]]></category>
		<category><![CDATA[sare topita]]></category>
		<category><![CDATA[Shangdong]]></category>
		<category><![CDATA[Sicilia]]></category>
		<category><![CDATA[Siemens]]></category>
		<category><![CDATA[solar park]]></category>
		<category><![CDATA[Spania]]></category>
		<category><![CDATA[stocarea energiei]]></category>
		<category><![CDATA[Strasskirchen]]></category>
		<category><![CDATA[Strasskirchen Solar Park]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<category><![CDATA[surse regenerabile]]></category>
		<category><![CDATA[Timisoara]]></category>
		<category><![CDATA[toata Europa]]></category>
		<category><![CDATA[zi de vara]]></category>
		<category><![CDATA[zonele insorite]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hitechpedia.ro/?p=1621</guid>
		<description><![CDATA[<a href=http://www.hitechpedia.ro/20-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-energia-solara/1621.html><img src=http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/08/2010_08_02-20-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-energia-solara-225x160.jpg class=imgtfe hspace=5 align=left width=90  border=0></a>Asfalt incins in Bucuresti, 35 de grade in aer pe litoral, ore intregi de canicula si avertismente meteorologice aproape in fiecare zi. Iata cum arata o zi obisnuita de vara, in Romania de astazi. Totusi, energia solara are si efecte benefice. Gandeste-te doar la alimentarea cu electricitate provenita din cea mai larg raspandita sursa regenerabila [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"><img class="alignleft size-medium wp-image-1622" src="http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/08/2010_08_02-20-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-energia-solara-225x160.jpg" alt="2010_08_02 20 de lucruri pe care nu le stiai despre energia solara" width="225" height="160" />Asfalt incins in Bucuresti, 35 de grade in aer pe litoral, ore intregi de canicula si avertismente meteorologice aproape in fiecare zi. Iata cum arata o zi obisnuita de vara, in Romania de astazi. Totusi, energia solara are si efecte benefice. Gandeste-te doar la alimentarea cu electricitate provenita din cea mai larg raspandita sursa regenerabila de energie. Sau la faptul ca energia solara este mai ieftina decat energia produsa de centralele nucleare. Apropo, stii unde se afla localizata cea mai mare centrala de energie solara din Romania? Sau unde se afla cea mai mare cladire din lume, prevazuta cu panouri fotovoltaice? Descopera toate aceste informatii, plus multe alte date interesante, in randurile de mai jos!</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"><span id="more-1621"></span></p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">1. Potrivit ultimelor studii in domeniu, Romania are un potential de energie solara cuprins intre 1.000 si 1.300 kWh pe metru patrat, anual. Cele mai optime zone pentru amplasarea de platforme de energie solara sunt coasta Marii Negre, Dobrogea si Oltenia.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">2. Un kiloWat-ora (kWh) reprezinta echivalentul de energie consumat de un bec de 100 de wati in 10 ore.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">3. Instalarea modulelor fotovoltaice reprezinta, de obicei, intre 40 si 50% din pretul total de instalare a unui sistem de preluare a energiei solare si transformarea in electricitate.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">4. Intr-un oras preponderent acoperita de nori, precum Hamburg (Germania), panourile solare pot prelua pana la doua ore si jumatate de energie solara pe zi, anual.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">5. Datorita bateriilor incluse si folosite pentru stocarea energiei, sistemele de energie solara pot produce electricitate fara intrerupere, timp de 24 de ore.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">6. Un sistem de energie solara compus din 10-12 module fotovoltaice poate genera 1.600 kWh de electricitate pe an in zonele insorite si aproximativ 750 kWh daca este amplasat intr-o zona preponderent acoperita de nori.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">7. Energia solara care ajunge pe Pamant depaseste la orice ora si in orice zi consumul anual de electricitate al intregii planete.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">8. Desi durata de viata a unui panou solar este de 20 de ani, celelalte componente asamblate fac ca durata de viata a unui sistem de energie solara sa fie de aproximativ 5 ani.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">9. Sistemele de energie solara reprezinta la ora actuala cele mai evoluate tehnologii pentru generarea de energie electrica provenita din surse regenerabile.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">10. In prezent, 9.324 kilometri patrati din teritoriul SUA au fost rezervati pentru constructia si punerea in functiune a sistemelor de energie solara.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">11. Cu o suprafata totala de peste noua milioane de kilometri patrati acoperita cu panouri solare Sahara ar putea produce un maxim de 750 terawati de electricitate anual.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">12. Cel mai mare parc de energie solara din lume este localizata in Olmedilla de Alarcon (Spania) si se numeste Olmedilla Photovoltaic Park. Aceasta platforma energetica are peste 160.000 de panouri fotovoltaice si genereaza peste 60 megawati de electricitate, anual.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">13. Cea mai mare platforma de energie solara din Germania se afla localizata in apropiere de Strasskirchen si se numeste Strasskirchen Solar Park. Reprezinta al doilea parc fotovoltaic ca marime, din lume si produce 54 megawati de electricitate, anual.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">14. Un modul fotovoltaic fabricat din silicon poate fi folosit pentru o perioada de aproximativ 20 de ani. De-a lungul duratei de viata a acestui produs, capacitatea de preluare a energiei solare poate fi diminuata cu pana la 20%.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">15. Primul ceas elvetian din lume alimentat cu energie solara se numeste Cabestan Sol Invictus si costa aproximativ 422.000 de euro.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">16. Cea mai mare platforma de energie solara din Romania se afla inca in faza de constructie si este situata la nord de Timisoara. Denumit Covaci Solar Park, acest amplasament va fi pus in functiune in 2011 si va avea o productie de electricitate estimata la 35 de megawati, anual.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">17. Cea mai mare cladire din lume alimentata cu electricitate provenita din energia solara are o suprafata totala de 75.000 de metri patrati si se afla localizata in orasul Dezhou din provincia Shangdong (China).</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">18. Cel mai mare proiect pentru o platforma de energie solara din lume se numeste Desertec si implica 20 de constructori, printre care si Siemens. Cu o capacitate totala estimata la 100 de gigawati anual, aceasta platforma din nordul Africii va putea alimenta toata Europa cu energie electrica provenita din surse regenerabile.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">19. Prima centrala de energie solara pe baza de sare topita, din lume, a fost inaugurata anul acesta in Sicilia (Italia). Datorita faptului ca sarea topita poate retine agentul termic pentru mai mult timp, aceasta centrala are o particularitate importanta: produce electricitate chiar si pe timpul noptii.</p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify"> </p>
<p style="margin-bottom: 0cm" align="justify">20. Potrivit unui studiu efectuat de specialisti de la Duke University (SUA), energia provenita de pe platformele cu panouri fotovoltaice poate fi mai ieftina decat cea produsa de centralele nucleare.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hitechpedia.ro/20-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-energia-solara/1621.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Gandeste SMART si iesi din criza!</title>
		<link>http://www.hitechpedia.ro/gandeste-smart-si-iesi-din-criza/1254.html</link>
		<comments>http://www.hitechpedia.ro/gandeste-smart-si-iesi-din-criza/1254.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 13:09:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hitechpedia</dc:creator>
				<category><![CDATA[Efectele globalizarii]]></category>
		<category><![CDATA[2014]]></category>
		<category><![CDATA[abordare fresh]]></category>
		<category><![CDATA[affordable]]></category>
		<category><![CDATA[Brazilia]]></category>
		<category><![CDATA[cerintele locale]]></category>
		<category><![CDATA[China]]></category>
		<category><![CDATA[convenabil]]></category>
		<category><![CDATA[de calitate]]></category>
		<category><![CDATA[de incredere]]></category>
		<category><![CDATA[dispozitive]]></category>
		<category><![CDATA[efect pozitiv]]></category>
		<category><![CDATA[entry-level]]></category>
		<category><![CDATA[gandeste SMART]]></category>
		<category><![CDATA[Healtchcare]]></category>
		<category><![CDATA[India]]></category>
		<category><![CDATA[maintenance-friendly]]></category>
		<category><![CDATA[micsorarea costurilor de productie]]></category>
		<category><![CDATA[oportun]]></category>
		<category><![CDATA[oportunitati]]></category>
		<category><![CDATA[Peter Loscher]]></category>
		<category><![CDATA[produse]]></category>
		<category><![CDATA[produse durabile]]></category>
		<category><![CDATA[raze x]]></category>
		<category><![CDATA[reliable]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[scannere]]></category>
		<category><![CDATA[sectorul metalorgic]]></category>
		<category><![CDATA[servicii]]></category>
		<category><![CDATA[simple]]></category>
		<category><![CDATA[simplu]]></category>
		<category><![CDATA[smart]]></category>
		<category><![CDATA[standarde inalte]]></category>
		<category><![CDATA[state puternice]]></category>
		<category><![CDATA[timely]]></category>
		<category><![CDATA[usor de intretinut]]></category>
		<category><![CDATA[valori locale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hitechpedia.ro/?p=1254</guid>
		<description><![CDATA[<a href=http://www.hitechpedia.ro/gandeste-smart-si-iesi-din-criza/1254.html><img src=http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/03/2010_03_29_Metalurgice-225x169.jpg class=imgtfe hspace=5 align=left width=90  border=0></a>Valurile disponibilizarilor in masa, puterea scazuta de cumparare si slaba productie derivata, precum si reticenta agentilor economici de a aborda noi resurse financiare pentru a-si scoate afacerile din impas sunt cateva dintre efectele vizibile ale recesiunii.
 
Un alt efect vizibil consta in multitudinea de oportunitati pentru cei care doresc sa investeasca in servicii si produse durabile. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft size-medium wp-image-1255" src="http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/03/2010_03_29_Metalurgice-225x169.jpg" alt="2010_03_29_Metalurgice" width="225" height="169" />Valurile disponibilizarilor in masa, puterea scazuta de cumparare si slaba productie derivata, precum si reticenta agentilor economici de a aborda noi resurse financiare pentru a-si scoate afacerile din impas sunt cateva dintre efectele vizibile ale recesiunii.</p>
<p> </p>
<p>Un alt efect vizibil consta in multitudinea de oportunitati pentru cei care doresc sa investeasca in servicii si produse durabile. Doar ca vorbim despre un efect pozitiv, deci vizibil exclusiv celor care vor sa-l vada. SMART vine de la Simple – Maintenance-friendly – Affordable – Reliable – Timely. Pe romaneste inseamna Simplu – Usor de intretinut – Convenabil – De incredere – Oportun si reprezinta o abordare fresh facuta de Siemens asupra segmentelor de piata entry-level, unde aportul de valori locale si responsabilitatile fata de fabricarea produselor sunt cruciale.</p>
<p> </p>
<p>Asa cum indica si Peter Löscher, CEO Siemens AG, jumatate din cresterea economica globala va fi inregistrata in Brazilia, Rusia, India si China pana in anul 2014. Toate aceste patru state puternice au adoptat deja tehnologiile si produsele SMART. Iar impactul economic pozitiv poate fi deja vizibil – prin micsorarea costurilor de productie din sectorul metalurgic.</p>
<p> </p>
<p>Un alt exemplu este vizibil in India, unde divizia Siemens Healthcare produce scannere cu raze X in acord deplin cu cerintele locale si la standarde inalte de calitate. Toate aceste dispozitive sunt exportate catre 36 de tari.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hitechpedia.ro/gandeste-smart-si-iesi-din-criza/1254.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Protectia mediului inconjurator, o investitie profitabila!</title>
		<link>http://www.hitechpedia.ro/protectia-mediului-inconjurator-o-investitie-profitabila/1028.html</link>
		<comments>http://www.hitechpedia.ro/protectia-mediului-inconjurator-o-investitie-profitabila/1028.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 23 Feb 2010 14:54:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hitechpedia Guru</dc:creator>
				<category><![CDATA[Efectele globalizarii]]></category>
		<category><![CDATA[2050]]></category>
		<category><![CDATA[2100]]></category>
		<category><![CDATA[acord]]></category>
		<category><![CDATA[acord international]]></category>
		<category><![CDATA[agenti economici]]></category>
		<category><![CDATA[alarma]]></category>
		<category><![CDATA[atitudine proactiva]]></category>
		<category><![CDATA[Australia]]></category>
		<category><![CDATA[avantaj]]></category>
		<category><![CDATA[avantaj major]]></category>
		<category><![CDATA[Canada]]></category>
		<category><![CDATA[cercetari]]></category>
		<category><![CDATA[cercetari economice]]></category>
		<category><![CDATA[China]]></category>
		<category><![CDATA[Claudia Kemfert]]></category>
		<category><![CDATA[comenzi]]></category>
		<category><![CDATA[companii]]></category>
		<category><![CDATA[competitive]]></category>
		<category><![CDATA[criza financiara]]></category>
		<category><![CDATA[criza politica]]></category>
		<category><![CDATA[eco-friendly]]></category>
		<category><![CDATA[economiile nationale]]></category>
		<category><![CDATA[efect de sera]]></category>
		<category><![CDATA[energie alternative]]></category>
		<category><![CDATA[G8]]></category>
		<category><![CDATA[generatiile urmatoare. Dr. Claudia Kemfert]]></category>
		<category><![CDATA[german]]></category>
		<category><![CDATA[global]]></category>
		<category><![CDATA[infrastructure durabile]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[Japonia]]></category>
		<category><![CDATA[Kemfert]]></category>
		<category><![CDATA[Kyoto]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[Mediul inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[multinationale]]></category>
		<category><![CDATA[necesar]]></category>
		<category><![CDATA[negociate]]></category>
		<category><![CDATA[nivelul emisiilor]]></category>
		<category><![CDATA[noile tendinte]]></category>
		<category><![CDATA[obiective]]></category>
		<category><![CDATA[pe muchie de cutit]]></category>
		<category><![CDATA[pe termen lung]]></category>
		<category><![CDATA[perioada de criza]]></category>
		<category><![CDATA[proactiva]]></category>
		<category><![CDATA[Protocolul de la Kyoto]]></category>
		<category><![CDATA[puteri economice]]></category>
		<category><![CDATA[raspuns]]></category>
		<category><![CDATA[raspuns pozitiv]]></category>
		<category><![CDATA[restructurari]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[semnal]]></category>
		<category><![CDATA[semnal de alarma]]></category>
		<category><![CDATA[solutii]]></category>
		<category><![CDATA[standarde]]></category>
		<category><![CDATA[standarde comerciale]]></category>
		<category><![CDATA[statele umii]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<category><![CDATA[tehnologii verzi]]></category>
		<category><![CDATA[tendinte globale]]></category>
		<category><![CDATA[transport]]></category>
		<category><![CDATA[Uniunea Europeana]]></category>
		<category><![CDATA[vanzari]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hitechpedia.ro/?p=1028</guid>
		<description><![CDATA[<a href=http://www.hitechpedia.ro/protectia-mediului-inconjurator-o-investitie-profitabila/1028.html><img src=http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/02/claudia_kemfert_siemens-150x225.jpg class=imgtfe hspace=5 align=left width=90  border=0></a>Comenzi tot mai timide, restructurari neasteptate, vanzari de companii negociate pe muchie de cutit si prabusirile spectaculoase ale unor multinationale aparent profitabile insumeaza doar cateva dintre efectele devastatoare ale recesiunii, la nivel global. La aceasta criza financiara putem adauga criza politica din multe state ale lumii, precum si una de mediu, alarmanta pentru agenti economici [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft size-medium wp-image-1029" src="http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/02/claudia_kemfert_siemens-150x225.jpg" alt="claudia_kemfert_siemens" width="150" height="225" />Comenzi tot mai timide, restructurari neasteptate, vanzari de companii negociate pe muchie de cutit si prabusirile spectaculoase ale unor multinationale aparent profitabile insumeaza doar cateva dintre efectele devastatoare ale recesiunii, la nivel global. La aceasta criza financiara putem adauga criza politica din multe state ale lumii, precum si una de mediu, alarmanta pentru agenti economici importanti si periculoasa pentru generatiile urmatoare.</p>
<p> </p>
<p>Ce e de facut? Dr. Claudia Kemfert, Director al Departamentului de Energie, Transport si Mediu din cadrul Institutului German de Cercetari Economice trage un semnal de alarma asupra acordului statelor G8 de a promova si a implementa masuri de scadere a temperaturii medii, la nivel global, cu 2 grade Celsius, pana in anul 2100. Acest lucru presupune ca pana in 2050, toate statele lumii vor trebui sa reduca nivelul emisiilor cu efect de sera, cu pana la 80%.</p>
<p> </p>
<p>Cele mai mari puteri economice ale lumii, printre care SUA si China au recunoscut deja faptul ca, pe termen mediu si lung, economiile nationale trebuie sa se orienteze catre tehnologii verzi pentru a ramane competitive. In acest sens, China deja a stabilit un set ambitios de obiective pentru producerea si exploatarea surselor de energie eco-friendly, iar SUA investeste 150 de miliarde de dolari in extinderea retelelor de energie alternativa.</p>
<p> </p>
<p>Dr. Claudia Kemfert a precizat faptul ca marile companii care isi orienteaza afacerile catre solutii si infrastructuri durabile si prietenoase fata de mediul inconjurator vor detine un avantaj major la iesirea din perioada de criza. Un acord international care sa completeze Protocolul de la Kyoto (Japonia) este mai mult decat necesar, in contextul crizei economice.</p>
<p> </p>
<p>Un alt semnal de alarma constant vine dinspre Australia, Canada si Rusia, state care inca ezita sa formuleze un raspuns pozitiv privind noile tendinte globale. Totusi, SUA, Uniunea Europeana si China au initiat deja demersuri pentru normalizarea unor standarde comerciale cat mai putin poluante si este de asteptat ca tarile inca reticente sa dovedeasca o atitudine proactiva in vederea indeplinirii acestor obiective.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hitechpedia.ro/protectia-mediului-inconjurator-o-investitie-profitabila/1028.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Practicile de acupunctura au fost verificate cu scannerul tomografic</title>
		<link>http://www.hitechpedia.ro/practicile-de-acupunctura-au-fost-verificate-cu-scannerul-tomografic/830.html</link>
		<comments>http://www.hitechpedia.ro/practicile-de-acupunctura-au-fost-verificate-cu-scannerul-tomografic/830.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 01 Feb 2010 11:00:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hitechpedia</dc:creator>
				<category><![CDATA[Medicina viitorului]]></category>
		<category><![CDATA[acupunctura]]></category>
		<category><![CDATA[benefice]]></category>
		<category><![CDATA[biomecanic]]></category>
		<category><![CDATA[China]]></category>
		<category><![CDATA[circulatia sanguina]]></category>
		<category><![CDATA[dictori]]></category>
		<category><![CDATA[echilibrul biomecanic]]></category>
		<category><![CDATA[experimentate]]></category>
		<category><![CDATA[incheieturi]]></category>
		<category><![CDATA[inciziile]]></category>
		<category><![CDATA[medicina]]></category>
		<category><![CDATA[medicina moderna]]></category>
		<category><![CDATA[muschi]]></category>
		<category><![CDATA[nervi]]></category>
		<category><![CDATA[practicile traditionale]]></category>
		<category><![CDATA[rezonanta]]></category>
		<category><![CDATA[rezonanta magnetica]]></category>
		<category><![CDATA[sange]]></category>
		<category><![CDATA[scanner]]></category>
		<category><![CDATA[scanner tomografic]]></category>
		<category><![CDATA[sedinta]]></category>
		<category><![CDATA[sistemul nervos]]></category>
		<category><![CDATA[specialistii chinezi reactiile corpului]]></category>
		<category><![CDATA[vase de sange]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hitechpedia.ro/?p=830</guid>
		<description><![CDATA[<a href=http://www.hitechpedia.ro/practicile-de-acupunctura-au-fost-verificate-cu-scannerul-tomografic/830.html><img src=http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/02/2010_02_01_Acupunctura-225x222.jpg class=imgtfe hspace=5 align=left width=90  border=0></a>Vremea rece de afara, muschi anchilozati, incheieturi subrezite si un pic de curiozitate sunt ingredientele perfecte sa incerci pe pielea ta o sedinta de acupunctura. Stim, nici noua nu ne plac acele! Insa manuite de niste maini experimentate, acele ace iti pot imbunatati echilibrul biomecanic si aduc beneficii muschilor si sistemului tau osos.
 
Cu toate ca [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft size-medium wp-image-829" src="http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/02/2010_02_01_Acupunctura-225x222.jpg" alt="2010_02_01_Acupunctura" width="225" height="222" />Vremea rece de afara, muschi anchilozati, incheieturi subrezite si un pic de curiozitate sunt ingredientele perfecte sa incerci pe pielea ta o sedinta de acupunctura. Stim, nici noua nu ne plac acele! Insa manuite de niste maini experimentate, acele ace iti pot imbunatati echilibrul biomecanic si aduc beneficii muschilor si sistemului tau osos.</p>
<p> </p>
<p>Cu toate ca medicina moderna a fost multa vreme in dezacord cu practicile traditionale ale medicinii chinezesti, multi doctori sunt acum mai atenti la beneficiile pe care acupunctura le poate aduce sanatatii pacientilor. In China, Siemens a cercetat efectele acupuncturii, cu ajutorul unui scanner tomografic cu rezonanta magnetica upgradat. Astfel au putut fi vizibile procedurile urmate de specialistii chinezi in acupunctura, precum si reactiile corpului omenesc la aceste practici.</p>
<p> </p>
<p>Una dintre principalele ingrijorari ale cadrelor medicale cu privire la acupunctura consta tocmai in inciziile facute cu ace direct pe muschi si riscul de a atinge vase de sange sau chiar nervi, ducand astfel ca complicatii foarte grave. Studiile efectuate cu acest scanner tomografic au demonstrat ca procedurile de acupunctura corect indeplinite pot fi foarte benefice pacientilor, fara a pune in pericol circulatia sanguina sau sistemul nervos.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hitechpedia.ro/practicile-de-acupunctura-au-fost-verificate-cu-scannerul-tomografic/830.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Roehr eSuperbike: senzatii electrizante, pe doua roti!</title>
		<link>http://www.hitechpedia.ro/roehr-esuperbike-senzatii-electrizante-pe-doua-roti/752.html</link>
		<comments>http://www.hitechpedia.ro/roehr-esuperbike-senzatii-electrizante-pe-doua-roti/752.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 20 Jan 2010 10:38:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hitechpedia</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mediul inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[100% electric]]></category>
		<category><![CDATA[agilitatea in trafic]]></category>
		<category><![CDATA[agresiv]]></category>
		<category><![CDATA[ambreiaj]]></category>
		<category><![CDATA[baterii]]></category>
		<category><![CDATA[betia vitezei]]></category>
		<category><![CDATA[brand de motociclete]]></category>
		<category><![CDATA[California]]></category>
		<category><![CDATA[casca]]></category>
		<category><![CDATA[CBR]]></category>
		<category><![CDATA[CBR 600 RR]]></category>
		<category><![CDATA[China]]></category>
		<category><![CDATA[eSuperbike]]></category>
		<category><![CDATA[Grand Prix]]></category>
		<category><![CDATA[green]]></category>
		<category><![CDATA[GSX-R]]></category>
		<category><![CDATA[Honda]]></category>
		<category><![CDATA[Honda CBR 600 RR]]></category>
		<category><![CDATA[Infineon]]></category>
		<category><![CDATA[Infineon Raceway California]]></category>
		<category><![CDATA[litiu-fosfat de fier]]></category>
		<category><![CDATA[motocicleta]]></category>
		<category><![CDATA[motocicleta americana]]></category>
		<category><![CDATA[motocicleta sport]]></category>
		<category><![CDATA[motorcycles]]></category>
		<category><![CDATA[pe doua roti]]></category>
		<category><![CDATA[perete]]></category>
		<category><![CDATA[perete de beton]]></category>
		<category><![CDATA[protectie]]></category>
		<category><![CDATA[Roehr]]></category>
		<category><![CDATA[Roehr 1250c]]></category>
		<category><![CDATA[Roehr Motorcycles]]></category>
		<category><![CDATA[senzatii electrizante]]></category>
		<category><![CDATA[sport]]></category>
		<category><![CDATA[sprinturi]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<category><![CDATA[sunetul agresiv]]></category>
		<category><![CDATA[Suzuki]]></category>
		<category><![CDATA[Suzuki GSX-R 750]]></category>
		<category><![CDATA[trafic]]></category>
		<category><![CDATA[trepte de viteza]]></category>
		<category><![CDATA[TTXGP]]></category>
		<category><![CDATA[TTXGP Motorcycle Green Grand Prix]]></category>
		<category><![CDATA[turometru]]></category>
		<category><![CDATA[usor de manevrat]]></category>
		<category><![CDATA[viteza maxima]]></category>
		<category><![CDATA[Walter Roehrich]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hitechpedia.ro/?p=752</guid>
		<description><![CDATA[<a href=http://www.hitechpedia.ro/roehr-esuperbike-senzatii-electrizante-pe-doua-roti/752.html><img src=http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/01/roehr_esuperbike-225x131.jpg class=imgtfe hspace=5 align=left width=90  border=0></a>O motocicleta sport inseamna mai mult decat betia vitezei si a vizualizarii unui turometru nervos dat peste cap. Senzatiile pe care le traiesti pe sa in timp ce accelerezi sunt unice: sunetul agresiv al motorului de sub tine, vantul care iti izbeste casca cu duritatea unui perete de beton la peste 275 km/h, acrobatiile pe [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft size-medium wp-image-753" src="http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/01/roehr_esuperbike-225x131.jpg" alt="roehr_esuperbike" width="225" height="131" />O motocicleta sport inseamna mai mult decat betia vitezei si a vizualizarii unui turometru nervos dat peste cap. Senzatiile pe care le traiesti pe sa in timp ce accelerezi sunt unice: sunetul agresiv al motorului de sub tine, vantul care iti izbeste casca cu duritatea unui perete de beton la peste 275 km/h, acrobatiile pe care acest vehicul pe doua roti ti le permite, precum si agilitatea in trafic – sunt motive pentru care merita sa-ti cumperi o astfel de motocicleta.</p>
<p><span id="more-752"></span> </p>
<p>SUA n-a avut niciodata un brand de motociclete sport destinat productiei in serie, pana in anul 2000. Iata ca acum, dupa 10 ani de la lansare, Roehr Motorcycles a lansat in productie de serie prima motocicleta americana sport din lume, cu motor 100% electric. Denumita Roehr eSuperbike, bolidul pe doua roti dezvolta 96 CP si atinge o viteza maxima de 240 km/h. Pornind de pe loc, Roehr eSuperbike atinge 100km/h in 3.0 secunde, performante comparabile cu cele inregistrate de Suzuki GSX-R 750 si Honda CBR 600 RR.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-754" src="http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/01/roehr_esuperbike_2.jpg" alt="roehr_esuperbike_2" width="450" height="249" /> </p>
<p>Roehr eSuperbike functioneaza pe baterii litiu-fostfat de fier importate din China. Potrivit declaratiilor lui Walter Roehrich, proprietarul brandului, ceea ce atrage la aceasta motocicleta este senzatia traita in sprinturi. Intrucat eSuperbike nu are ambreiaj si nici trepte de viteza precum o motocicleta sport obisnuita, accelerarile sunt spectaculoase, iar vehicului e usor de manevrat, protejand astfel mediul inconjurator.</p>
<p> </p>
<p>Construit pe platforma lui Roehr 1250sc, eSuperbike va debuta anul acesta, in luna mai, in cursa de pe Infineon Raceway California (SUA) a campionatului mondial TTXGP Motorcycle Green Grand Prix.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hitechpedia.ro/roehr-esuperbike-senzatii-electrizante-pe-doua-roti/752.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Date de trafic in timp real, de pe telefonul tau mobil</title>
		<link>http://www.hitechpedia.ro/date-de-trafic-in-timp-real-de-pe-telefonul-tau-mobil/722.html</link>
		<comments>http://www.hitechpedia.ro/date-de-trafic-in-timp-real-de-pe-telefonul-tau-mobil/722.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 19 Jan 2010 11:03:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hitechpedia</dc:creator>
				<category><![CDATA[Efectele globalizarii]]></category>
		<category><![CDATA[aer mai curat]]></category>
		<category><![CDATA[aglomerat]]></category>
		<category><![CDATA[autobuze moderne]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[by default]]></category>
		<category><![CDATA[camere de supraveghere]]></category>
		<category><![CDATA[carosabil]]></category>
		<category><![CDATA[centrul capitalei]]></category>
		<category><![CDATA[cheie]]></category>
		<category><![CDATA[China]]></category>
		<category><![CDATA[China Mobile]]></category>
		<category><![CDATA[chinez]]></category>
		<category><![CDATA[conducatorii auto]]></category>
		<category><![CDATA[date de trafic]]></category>
		<category><![CDATA[destinatie]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare]]></category>
		<category><![CDATA[dragoste la prima vedere]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[GPS]]></category>
		<category><![CDATA[in timp real]]></category>
		<category><![CDATA[Indexul Verde]]></category>
		<category><![CDATA[Indexul Verde al Oraselor din Europa]]></category>
		<category><![CDATA[intersectii blocate]]></category>
		<category><![CDATA[masina]]></category>
		<category><![CDATA[Mediul inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[metropolele chinezesti]]></category>
		<category><![CDATA[mijloacele de transport in comun]]></category>
		<category><![CDATA[monitorizat]]></category>
		<category><![CDATA[navigare]]></category>
		<category><![CDATA[operatorul de telefonie]]></category>
		<category><![CDATA[oras]]></category>
		<category><![CDATA[parc auto]]></category>
		<category><![CDATA[planuri]]></category>
		<category><![CDATA[problema transportului]]></category>
		<category><![CDATA[protejam mediul]]></category>
		<category><![CDATA[protejam mediul inconjurator]]></category>
		<category><![CDATA[RATB]]></category>
		<category><![CDATA[senzori]]></category>
		<category><![CDATA[servicii]]></category>
		<category><![CDATA[sistem]]></category>
		<category><![CDATA[solutii inovatoare]]></category>
		<category><![CDATA[succes]]></category>
		<category><![CDATA[telefoanele mobile]]></category>
		<category><![CDATA[telefon]]></category>
		<category><![CDATA[trafic]]></category>
		<category><![CDATA[transport in comun]]></category>
		<category><![CDATA[transportul public]]></category>
		<category><![CDATA[utilizatorii finali]]></category>
		<category><![CDATA[vreme rece]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hitechpedia.ro/?p=722</guid>
		<description><![CDATA[<a href=http://www.hitechpedia.ro/date-de-trafic-in-timp-real-de-pe-telefonul-tau-mobil/722.html><img src=http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/01/2010_01_19_Efectele_globalizarii_Date_de_trafic_in_timp-real_de_pe_telefonul_tau_mobil-225x150.jpg class=imgtfe hspace=5 align=left width=90  border=0></a>Cand iti cumperi pentru prima data o masina, senzatia pe care o simti e comparabila cu o dragoste la prima vedere. Iti descoperi masina pe indelete, inveti sa o manevrezi, te straduiesti sa te obisnuiesti cu momentele cand nu porneste din prima cheie, pe vreme rece si, plin de incredere, te avanti cu ea in [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft size-medium wp-image-723" src="http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/01/2010_01_19_Efectele_globalizarii_Date_de_trafic_in_timp-real_de_pe_telefonul_tau_mobil-225x150.jpg" alt="2010_01_19_Efectele_globalizarii_Date_de_trafic_in_timp real_de_pe_telefonul_tau_mobil" width="225" height="150" />Cand iti cumperi pentru prima data o masina, senzatia pe care o simti e comparabila cu o dragoste la prima vedere. Iti descoperi masina pe indelete, inveti sa o manevrezi, te straduiesti sa te obisnuiesti cu momentele cand nu porneste din prima cheie, pe vreme rece si, plin de incredere, te avanti cu ea in trafic. Nu ar trebui sa te mai surprinda faptul ca in Bucuresti traficul este atat de aglomerat, incat pana si cele mai simple planuri ale tale de a ajunge de acasa la o destinatie anume sunt date peste cap.</p>
<p> </p>
<p>De multe ori nici GPS-ul de pe bord nu face fata numarului de intersectii blocate din centrul Capitalei si iti doresti macar sa stii dinainte, cu maxima acuratete, ce intersectii sa eviti pentru a ajunge la timp acolo unde ti-ai propus.</p>
<p> </p>
<p>In China, traficul de pe marile artere este monitorizat prin senzori montati pe carosabil, precum si in camerele de supraveghere. De-a lungul timpului, aceasta solutie s-a dovedit a fi foarte eficienta, insa costisitor de implementat. Drept urmare, in metropolele chinezesti va fi implementat un nou sistem aflat acum in faza de dezvoltare. Aceasta noua solutie va fi adaptata de Siemens si China Mobile – cel mai mare operator de telecomunicatii mobile din China &#8211; si vizeaza valorificarea informatiilor preluate de la fiecare telefon aflat in trafic.</p>
<p> </p>
<p>Datele sunt preluate by default de catre operatorul de telefonie chinez, iar avantajul acestei solutii inovatoare vine tocmai din perspectiva obtinerii datelor de trafic in timp real, de la conducatorii auto care pot fi astfel localizati prin telefoanele mobile. Aceste informatii pot fi folosite ulterior de China Mobile pentru a fluidiza traficul prin afisarea catre utilizatorii finali, dar si pentru dezvoltarea de alte servicii, precum extinderea functiilor de navigare de pe telefoanele mobile.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-724" src="http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2010/01/2010_01_19_Efectele_globalizarii_Date_de_trafic_in_timp-real_de_pe_telefonul_tau_mobil_1m.jpg" alt="Trafic - Bucuresti" width="436" height="312" /> </p>
<p>O astfel de solutie ar putea avea succes si in Bucuresti. Astfel, am sti din timp ce zone ale Capitalei pot fi evitate. Ne-ar putea determina sa lasam masina acasa si sa ne deplasam cu mijloacele de transport in comun. Protejam mediul inconjurator si, in timp, am putea respira un aer mai curat in oras.</p>
<p> </p>
<p>Sa nu uitam ca Economist Intelligence Unit (EIU) a clasat Bucuresti pe locul 28 din 30, la capitolul Transport, in Indexul Verde al Oraselor din Europa. Transportul public acopera cea mai mare parte a Capitalei si noul parc auto al RATB include autobuze moderne, silentioase si prietenoase fata de mediul inconjurator. Dar chiar si asa, problema transportului in oras inca ar trebui sa ne dea serios de gandit!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hitechpedia.ro/date-de-trafic-in-timp-real-de-pe-telefonul-tau-mobil/722.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Rolls-Royce – un brand global</title>
		<link>http://www.hitechpedia.ro/rolls-royce-%e2%80%93-un-brand-global/317.html</link>
		<comments>http://www.hitechpedia.ro/rolls-royce-%e2%80%93-un-brand-global/317.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 23 Nov 2009 07:29:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hitechpedia</dc:creator>
				<category><![CDATA[Efectele globalizarii]]></category>
		<category><![CDATA[aeronave]]></category>
		<category><![CDATA[asamblare]]></category>
		<category><![CDATA[Asia-Pacific]]></category>
		<category><![CDATA[britanic]]></category>
		<category><![CDATA[China]]></category>
		<category><![CDATA[companie globala]]></category>
		<category><![CDATA[Coreea de Sud]]></category>
		<category><![CDATA[etalon]]></category>
		<category><![CDATA[forta]]></category>
		<category><![CDATA[global]]></category>
		<category><![CDATA[globala]]></category>
		<category><![CDATA[management]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Britanie]]></category>
		<category><![CDATA[motoare]]></category>
		<category><![CDATA[navele comerciale]]></category>
		<category><![CDATA[propulsoare]]></category>
		<category><![CDATA[Rolls-Royce]]></category>
		<category><![CDATA[Rolls-Royce Marine]]></category>
		<category><![CDATA[santierele navale]]></category>
		<category><![CDATA[Seletar Aerospace Park]]></category>
		<category><![CDATA[shipping]]></category>
		<category><![CDATA[Singapore]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<category><![CDATA[supplier]]></category>
		<category><![CDATA[testare]]></category>
		<category><![CDATA[transport]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hitechpedia.ro/?p=317</guid>
		<description><![CDATA[<a href=http://www.hitechpedia.ro/rolls-royce-%e2%80%93-un-brand-global/317.html><img src=http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2009/11/2009_11_20_Efectele_globalizarii_Rolls-Royce_o_companie_globala-225x168.jpg class=imgtfe hspace=5 align=left width=90  border=0></a>De la prima aparitie pe strada, in 1904, pana in prezent, niciun model fabricat de Rolls-Royce n-a fost vazut. Dar mai degraba admirat! Pentru dimensiunile impozante, puterea motorului, tapiteriile din piele, interioarele luxoase, finisajele unice si toate celelalte detalii pentru care o astfel de limuzina a facut din celebra sigla o legenda vie.
 
Pentru unii, Rolls-Royce [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft size-medium wp-image-319" title="2009_11_20_Efectele_globalizarii_Rolls-Royce_o_companie_globala" src="http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2009/11/2009_11_20_Efectele_globalizarii_Rolls-Royce_o_companie_globala-225x168.jpg" alt="2009_11_20_Efectele_globalizarii_Rolls-Royce_o_companie_globala" width="225" height="168" />De la prima aparitie pe strada, in 1904, pana in prezent, niciun model fabricat de Rolls-Royce n-a fost vazut. Dar mai degraba admirat! Pentru dimensiunile impozante, puterea motorului, tapiteriile din piele, interioarele luxoase, finisajele unice si toate celelalte detalii pentru care o astfel de limuzina a facut din celebra sigla o legenda vie.</p>
<p> </p>
<p>Pentru unii, Rolls-Royce este un brand sinonim luxului pe patru roti. Insa pentru specialistii din aviatie si industria de shipping, Rolls-Royce inseamna motoare puternice, durabile si, nu in ultimul rand, incredere in produse de calitate.</p>
<p> </p>
<p>Dupa transformarea segmentului de productie auto dintr-un etalon britanic, intr-o companie globala, Rolls-Royce si-a extins si portofoliul de supplier pentru santierele navale, stabilind Rolls-Royce Marine in Singapore.</p>
<p> </p>
<p>Activ in industria navala din Singapore de peste 30 de ani, Rolls-Royce a marit numarul angajatilor la 8.000, devenind astfel o forta propulsoare pentru navele comerciale, precum si flotele militare din zona Asia-Pacific.</p>
<p> </p>
<p>Desi operatiunile de management pentru productia de nave sunt gestionate din SUA, iar cele pentru motoarele de submarine – din Marea Britanie, planurile de dezvoltare ale Rolls-Royce pentru spatiul asiatic includ si amplasarea in noul Seletar Aerospace Park in Singapore, a principalelor linii de asamblare si spatiile de testare pentru motoarele destinate aeronavelor de pasageri.  </p>
<p> </p>
<p>In acest fel, noua harta Rolls-Royce va cuprinde din 2010 locatii cheie in SUA, Marea Britanie, tarile scandinave, Coreea de Sud si China, consolidandu-si baza tehnologica si de management pentru a furniza motoare de calitate pentru mijloacele de transport terestre, aeriene si navale din intreaga lume.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hitechpedia.ro/rolls-royce-%e2%80%93-un-brand-global/317.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Germania &#8211; cel mai mare producator de energie eoliana, din lume</title>
		<link>http://www.hitechpedia.ro/germania-cel-mai-mare-producator-de-energie-eoliana-din-lume-2/37.html</link>
		<comments>http://www.hitechpedia.ro/germania-cel-mai-mare-producator-de-energie-eoliana-din-lume-2/37.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 12 Nov 2009 13:33:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hitechpedia</dc:creator>
				<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[avantaje]]></category>
		<category><![CDATA[cel mai mare parc eolian din lume]]></category>
		<category><![CDATA[centrale eoliene]]></category>
		<category><![CDATA[China]]></category>
		<category><![CDATA[conexiuni]]></category>
		<category><![CDATA[dioxid de carbon]]></category>
		<category><![CDATA[energie eoliana]]></category>
		<category><![CDATA[exceptionala]]></category>
		<category><![CDATA[forme alternative de energie]]></category>
		<category><![CDATA[functionare]]></category>
		<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[Greater Babbard]]></category>
		<category><![CDATA[intretinere]]></category>
		<category><![CDATA[lamele]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Nordului]]></category>
		<category><![CDATA[output]]></category>
		<category><![CDATA[pamant]]></category>
		<category><![CDATA[parc eolian]]></category>
		<category><![CDATA[parcurile eoliene]]></category>
		<category><![CDATA[piesa]]></category>
		<category><![CDATA[potential]]></category>
		<category><![CDATA[producator]]></category>
		<category><![CDATA[proprietati]]></category>
		<category><![CDATA[rate de crestere]]></category>
		<category><![CDATA[reparatie]]></category>
		<category><![CDATA[resurse]]></category>
		<category><![CDATA[reteaua de curent]]></category>
		<category><![CDATA[semnificativ]]></category>
		<category><![CDATA[Siemens]]></category>
		<category><![CDATA[sisteme]]></category>
		<category><![CDATA[Spania]]></category>
		<category><![CDATA[stabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[stabilitate exceptionala]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<category><![CDATA[tehnologie indispensabila]]></category>
		<category><![CDATA[turbine]]></category>
		<category><![CDATA[turbine eoliene]]></category>
		<category><![CDATA[unitatile eoliene]]></category>
		<category><![CDATA[varfuri]]></category>
		<category><![CDATA[voltaj inalt]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://localhost/hightech/?p=37</guid>
		<description><![CDATA[<a href=http://www.hitechpedia.ro/germania-cel-mai-mare-producator-de-energie-eoliana-din-lume-2/37.html><img src=http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2009/11/2009_11_11_Energie_Germania_-cel_mai_mare_producator_de_energie_eoliana_din_lume-225x225.jpg class=imgtfe hspace=5 align=left width=90  border=0></a>Cine ar fi crezut in urma cu cativa ani faptul ca energia provenita din parcurile eoliene poate atinge ponderi tot mai mari din volumul total al productiilor de energie raportate de statele care au dedicat importante resurse in acest sens?
 
Germania se afla pe primul loc la nivel mondial , cu 20.000 de turbine eoliene ce [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft size-medium wp-image-134" title="2009_11_11_Energie_Germania_ cel_mai_mare_producator_de_energie_eoliana_din_lume" src="http://www.hitechpedia.ro/wp-content/uploads/2009/11/2009_11_11_Energie_Germania_-cel_mai_mare_producator_de_energie_eoliana_din_lume-225x225.jpg" alt="2009_11_11_Energie_Germania_ cel_mai_mare_producator_de_energie_eoliana_din_lume" width="225" height="225" />Cine ar fi crezut in urma cu cativa ani faptul ca energia provenita din parcurile eoliene poate atinge ponderi tot mai mari din volumul total al productiilor de energie raportate de statele care au dedicat importante resurse in acest sens?</p>
<p> </p>
<p>Germania se afla pe primul loc la nivel mondial , cu 20.000 de turbine eoliene ce produc peste 22.000 MW de energie, insumand o pondere de 6,4% din consumul sau total.</p>
<p> </p>
<p>Spania, SUA si China conduc in clasamentul celor mai mari rate de crestere din domeniul energiei eoliene.</p>
<p> </p>
<p>Iata niste varfuri care dovedesc doua avantaje determinante in exploatarea turbinelor eoliene:</p>
<p><span id="more-37"></span> </p>
<ul>
<li>Centralele de energie eoliana se diferetiaza de alte forme alternative de energie prin costul scazut per kWh, care se apropie deja de preturile curente ale energiei;</li>
<li>Folosirea energiei eoliene confera un potential semnificativ pentru imbunatatirea bilantului de dioxid de carbon al productiei de energie, facand din aceasta o tehnologie indispensabila.</li>
</ul>
<p> </p>
<p>Siemens vine in intampinarea cererii tot mai mari de centrale eoliene, oferind sisteme propriu-zise, precum si conexiuni la reteaua de curent.</p>
<p> </p>
<p>Chiar daca aceste conexiuni, la randul lor, pot ridica probleme speciale pentru unitatile eoliene din largul oceanelor, Siemens are ca principal scop mentinerea pierderii de energie la un nivel cat mai scazut, ceea ce va fi posibil cu ajutorul transmisiei directe de curent la voltaj inalt.</p>
<p> </p>
<p>Un astfel de proiect este Greater Gabbard, din largul Marii Nordului, care va fi conectat la reteaua sursa. Greater Gabbard va fi cel mai mare parc eolian din lume, cu 140 de turbine eoliene ce vor produce un output total de 500 MW.</p>
<p> </p>
<p>Centralele eoliene fabricate de Siemens se diferentiaza de celelalte aflate pe piata, prin tehnologia de productie. Datorita acestei tehnologii, lamele roturului sunt invartite ca o singura piesa, ceea ce asigura o stabilitate exceptionala in functionare.</p>
<p> </p>
<p>Aceste proprietati sunt determinante pentru centralele instalate pe pamant, precum si pentru cele instalate in larg, unde fiecare masura de reparatie sau de intretinere este asociata cu costuri foarte ridicate.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hitechpedia.ro/germania-cel-mai-mare-producator-de-energie-eoliana-din-lume-2/37.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

<!-- This site's performance optimized by W3 Total Cache. Dramatically improve the speed and reliability of your blog!

Learn more about our WordPress Plugins: http://www.w3-edge.com/wordpress-plugins/


Served from: hosting.boom.ro @ 2010-09-08 21:40:17 -->