Comenzi tot mai timide, restructurari neasteptate, vanzari de companii negociate pe muchie de cutit si prabusirile spectaculoase ale unor multinationale aparent profitabile insumeaza doar cateva dintre efectele devastatoare ale recesiunii, la nivel global. La aceasta criza financiara putem adauga criza politica din multe state ale lumii, precum si una de mediu, alarmanta pentru agenti economici importanti si periculoasa pentru generatiile urmatoare.
Ce e de facut? Dr. Claudia Kemfert, Director al Departamentului de Energie, Transport si Mediu din cadrul Institutului German de Cercetari Economice trage un semnal de alarma asupra acordului statelor G8 de a promova si a implementa masuri de scadere a temperaturii medii, la nivel global, cu 2 grade Celsius, pana in anul 2100. Acest lucru presupune ca pana in 2050, toate statele lumii vor trebui sa reduca nivelul emisiilor cu efect de sera, cu pana la 80%.
Cele mai mari puteri economice ale lumii, printre care SUA si China au recunoscut deja faptul ca, pe termen mediu si lung, economiile nationale trebuie sa se orienteze catre tehnologii verzi pentru a ramane competitive. In acest sens, China deja a stabilit un set ambitios de obiective pentru producerea si exploatarea surselor de energie eco-friendly, iar SUA investeste 150 de miliarde de dolari in extinderea retelelor de energie alternativa.
Dr. Claudia Kemfert a precizat faptul ca marile companii care isi orienteaza afacerile catre solutii si infrastructuri durabile si prietenoase fata de mediul inconjurator vor detine un avantaj major la iesirea din perioada de criza. Un acord international care sa completeze Protocolul de la Kyoto (Japonia) este mai mult decat necesar, in contextul crizei economice.
Un alt semnal de alarma constant vine dinspre Australia, Canada si Rusia, state care inca ezita sa formuleze un raspuns pozitiv privind noile tendinte globale. Totusi, SUA, Uniunea Europeana si China au initiat deja demersuri pentru normalizarea unor standarde comerciale cat mai putin poluante si este de asteptat ca tarile inca reticente sa dovedeasca o atitudine proactiva in vederea indeplinirii acestor obiective.
Dupa o saptamana in care starea de spirit si rabdarea ne-au fost puse la grea incercare pe strazile din Bucuresti unde, din cauza ploilor, suprafetele inghetate de pe carosabil s-au transformat in adevarate bazine cu apa, iata ca incepand de azi avem parte, din nou, de zapada.
Cu o capacitate totala de 1.500.000 TEU (TEU = unitate pentru masurarea marimii unui container), Terminalul de Containere Constanta Sud este unul dintre cele mai mari de acest tip, din Europa. In traducere libera ar insemna 1.500.000 de containere de dimensiuni standard: 6,1 metri lungine x 2,4 metri latime x 2,6 metri inaltime care pot fi operate pe durata unui an intreg, in Portul Constanta.
Daca in Bucuresti, sistemul de transport in comun inca necesita imbunatatiri substantiale, Stockholm este, incepand din acest an, etalonul european in acest domeniu.
De la prima aparitie pe strada, in 1904, pana in prezent, niciun model fabricat de Rolls-Royce n-a fost vazut. Dar mai degraba admirat! Pentru dimensiunile impozante, puterea motorului, tapiteriile din piele, interioarele luxoase, finisajele unice si toate celelalte detalii pentru care o astfel de limuzina a facut din celebra sigla o legenda vie.
Multi prieteni m-au tot intrebat de ce refuz sa dau examenul pentru permis auto. Raspunsul este simplu: traiesc in Bucuresti si, cu toate ca imi plac foarte mult masinile, nu vad utilitatea unei ‘contributii’ personale in marirea unui trafic deja congestionat.
